Sindromul Stockholm

Discutam in seara asta cu Jo pe mess. Tocmai radeam amandoua cu pofta maxima la un post din blogul lui Alex, un amic comun care a descoperit ceva mai tarziu decat noi (deh, e si tanar tipu') ca facerea de bine e futere de mama, cu perversiuni si accente sado-maso. Eu, spre exaltarea-mi netarmurita, am invatat inca de la o varsta frageda precum pruncii din extensiile blond-platinate ale pitzipoancelor de Dorobanti, ca daca imi doresc un pet si anume...CAPRA...ei bine, chiar mama mea se poate transforma intr-una daca dau maini de ajutor doar de dragul facerii de bine. Asadar m-am lasat de sportul asta si am devenit a fucking biatch!
Daca veti citi blogul lui Alex, veti vedea ca e presarat cu tot soiul de expresii licentioase spre multumirea mea, a suferindei de sindromul Tourette. Si ca tot veni vorba de sindromuri, Jo sare in alta sfera si ma intreaba:
Tu ai auzit de sindromul Stockholm?
Well, fireste ca nu si surpriza...nici macar n-am ajuns vreodata prin coltul ala al lumii. Curioasa din fire, o intreb care-s simptomele ca poate sufar si de asta si nu-mi dau seama.
N-ai cum sa suferi de sindromul Stockholm, imi zice ea, pentru ca tu n-ai fost rapita niciodata, cu atat mai putin ostatica.
Phew, deci bine ca am o boala in minus! Pe scurt, sindromul Sotckolm e un termen folosit pentru a descrie un fenomen psihologic paradoxal  în care ostaticii exprima adulare şi au sentimente pozitive faţă de răpitorii lor, care apar iraţional, în funcţie de pericolul sau riscul îndurate de victime, în esenţă,confundand o lipsă de abuz din partea răpitorilor cu un act de bunătate. 
Evident ca ne punem intrebarea: asa...si de ce Stockholm si nu Rapirea din Serai?
Bicooooooz, cica ar fi de referinta un caz petrecut in Stockholm, cand angajatii unei banci suedeze ce fusesera luati ostatici de catre o banda de jefuitori, odata chemati la audieri au refuzat sa ofere informatii care sa duca la prinderea acestora. 
Foarte tare, frate! Iti dai seama cat de masochist tre sa fii ca sa te apuce un amor nebun fata de un jegos care te rapeste si iti pune si pistolul la tampla? Sau cat de nimfomana tre sa fii daca te mai si fute dupa ce te-a rapit? Good job, Gepeto!
Si uite cum de la o banala discutie despre sindromuri mi-a venit asa o idee...registered trademark GEN. De ce, bah, sa fie doar suiedejii smecheri? Ce plm? Noi sa n-avem sindrom? Pai nu-s romanii recunoscuti in lume pentru lacomia cu care fac muie conducatorilor acestei tari? Nu suntem noi aia care dupa ce stau capra cateva decenii si sunt sodomizati pana li se transforma curu-n Groapa Marianelor, ne intoarcem cu lacrimi in ochi la atacator si ii facem si o muie...asa... cado? Ia sa ne remarcam si noi prin ceva, one last time: sindromul Romania!
Poate cu ocazia asta putem sa solicitam si pensionarea pe caz de boala!