Mituri despre dobermann

Pentru ca sunt fericita PRIETENA a doi dobermanni (nu intamplator am inlocuit termenul "stapana"...sau "posesoare"), m-am hotarat sa demontez miturile cu privire la acesta rasa, dobermann. Asta pentru ca detest siguranta cu care unii neaveniti ma intreaba fie prin parcuri, fie pe strada sau oriunde au ocazia: "wow..stiai ca pastia se impusca la 7 ani pentru ca innebunesc si isi ataca stapanii?" Da, frate, stiam! Dar pentru ca sunt scatofila si un pic masochista, din toate rasele cu potential agresiv am ales dobermannul...am asa o placere nebuna sa ma cac pe mine de frica si sa fac flotari in fata cainelui meu in timp ce el isi fumeaza linistit trabucul (cu hashish) si ma trateaza ca pe o sclava!!! Da, stiam!
Am obosit sa repet la infinit incercarile de a explica acestor neaveniti ca dobermannul este in esenta un caine de familie, mai iubitor poate decat propriile lor odrasle (ale neavenitilor, zic) care la un moment dat s-ar putea sa se intoarca impotriva parintilor lor. Spre deosebire de aia, dobermannul, atunci cand este tratat cum se cuvine (adica cu multa afectiune), iti va fi cel mai devotat companion. Asta e valabil insa pentru toate rasele, indiferent de coeficientul de agresivitate.
Dar sa trecem la demontat mituri:

MIT1. Dobermannul, oricat de iubitor ar fi cand e tanar, in jur de 7 ani o ia razna si isi ataca stapanii si pe oricine ii iese in cale deoarece craniul lui se opreste din crestere insa creierul NU! 


REALITATE: Dobermannul este o rasa de caini..la fel ca si ciobanescul german, cockerul spaniel sau husky. Au aceeasi structura osoasa si aceeasi conformatie a sistemului nervos. Cand craniul sau se opreste din crestere, la fel se intampla si cu creierul. Singurul sambure de adevar este ca DA, dobermannul isi va ataca stapanul DACA si numai DACA acesta il va abuza fizic sau psihic. Dar acelasi lucru il va face si un husky, un ciobanesc german sau orice alt caine...Culmea, desteptilor! Acelasi lucru il va face si propria voastra odrasla daca in loc sa va purtati frumos cu ea, o loviti sau o agresati verbal. Nimic nou sub soare!

MIT2: Daca vrei ca dobermannul tau sa fie un bun caine de paza trebuie sa il faci sa fie rau, prin orice mijloace, chiar daca asta inseamna sa il tii in beci si sa il hranesti cu carne cruda!


REALITATE: Dobermannul este prin definitie un bun caine de paza, extrem de protector cu familia sa. Cel mai bun lucru pe care il poti face este sa te adresezi unui dresor profesionist atunci cand cainele tau este in perioada de invatare. Da, regula celor "7 ani de acasa" se aplica si la caini. La ei insa nu vorbim despre primii 7 ani de viata, ci despre perioada 8 saptamani-12 luni. Aceasta perioada este cea mai buna pentru a incepe dresajul cu cainele tau. Agresivitatea trebuie corect dozata si directionata daca vrei sa ai un caine bine educat si un bun paznic. Nu iti recomand sa incerci sa ii imprimi acest lucru prin abuz fizic pentru ca dobermannul tau, in acest caz, se va transforma intr-o bomba cu ceas care atunci cand te astepti mai putin va exploda direct in fata ta si singurul rezultat va fi ca dobermannul tau va incepe sa se apere...de tine!

MIT3: Daca vrei ca dobermannul tau sa fie protector cu tine si cei apropiati, va trebui sa il izolezi de lumea din jur si sa nu ii permiti contactul cu strainii!


REALITATE: Imagineaza-ti ca ai un copil...sau poate il ai deja. Ce se intampla daca pana la 7 ani il tii inchis intre 4 pereti si nu ii permiti sa socializeze. In cel mai bun caz vei avea o odrasla cat se poate de salbatica, speriata de lumea din jur, care va fugi mancand pamantul la primul contact cu un necunoscut.
Acest lucru este valabil si in cazul cainelui tau, fie el dobermann sau ce alta rasa vrei tu. Cu atat mai mult un dobermann, care ESTE o rasa cu potential agresiv, va trebui corect socializat inca de mic. Imediat ce i-ai terminat schema de vaccinare (la 2 saptamani dupa ultimul vaccin din schema, pentru a avea loc o corecta imunizare), e imperios necesar sa il pui in fata cator mai multe si diferite situatii si locuri. Ia-l cu tine in parc, pe strada, in locuri mai mult sau mai putin aglomerate, la piata, in pet shop-uri, la cabinetul veterinar, etc. In tot acest rastimp insa, daca vrei sa stabilesti o relatie frumoasa cu cainele tau si sa iti fie protector asa cum doresti, nu permite strainilor sa il mangaie sau sa interactioneze prea mult cu el. Incepe prin a construi o lume pentru tine si pentru el...prin a stabili o relatie bazata pe incredere reciproca si afectiune.Sub nici o forma nu aplica pedepse corporale si nu tipa la cainele tau! Asta il va face sa se teama de tine si sa iti puna la indoiala increderea! Dupa ce esti sigur ca a inteles cine e stapanul lui, il poti lasa sa interactioneze si cu straini, fara a abuza insa de acest lucru. Astfel, ei avea un caine corect socializat!

MIT4: Dobermannul este un caine incapatanat, greu de dresat si foarte agitat.


REALITATE: Dintre toate rasele de caini care mi-au trecut prin mana, dobermannul mi s-a parut cel mai usor de dresat caine. Este un caine care "prinde" repede si invata comenzile inainte de a le invata tu insuti :) Dar, cu toata sinceritatea, nu il recomand unei persoane care nu a crescut niciodata un caine sau nu are un istoric lung cu rasele de acest gen. Dobermannul este genul de caine care iti a testa in permanenta increderea in propria ta persoana, precum si siguranta de sine. La cea mai mica fisura, va face ceea ce fac copiii care simt ca parintii lor sunt "moi"...ti se va urca in cap! Asadar, daca iti doresti un dobermann, pune mana si documenteaza-te inainte de a-l cumpara/adopta. E pacat sa realizezi la cateva luni dupa ce l-ai luat ca nu faci fata cerintelor sale si sa ajunga pe strada (asta daca esti un om fara suflet) sau in posesia altcuiva. Trebuie sa stii ca dobermannul se ataseaza foarte tare de stapanul sau, iar despartirea ii creeaza brese grave in comportament si multa...foarte multa anxietate. Retine ca dobermannul nu este o rasa pentru necunoscatori si este un caine care are nevoie de multa miscare si de dresaj adecvat. Daca nu esti dipus sa ii oferi toate acestea, indreapta-te mai bine catre o rasa de caini mai..."asezata".

In final, am un sfat si o rugaminte catre toti cei care sunt pe cale sa cumpere/adopte un caine:

Inainte de a alege o anumita rasa, va rog, dragii mei, documentati-va!!! Faceti un consiliu de familie daca este cazul si puneti pe o foaie de hartie nevoile/cerintele fiecaruia dintre voi. Poate unii sunt alergici la parul de caine, poate altii nu au timp suficient pentru a-l plimba 1 ora-doua zilnic. Poate va doriti un caine mai linistit care nu are nevoie de multa miscare. Puneti toate aceste aspecte si altele caracteristice voua in balanta. Si mai presus de toate, NICIODATA nu luati un caine de dragul sau de gura...copilului sau al altui membru din familie! Veti sfarsi prin a detesta ziua in care ati luat decizia, iar cainele, cel mai probabil va ajunge in vreun adapost, pe strada, sau in posesia cine stie cui! Pana nu sunteti siguri ca nu exista nici un impediment si ca sunteti pregatiti sa incepeti o noua viata alaturi de patrupedul vostru, nu faceti acest pas. Aparitia unui caine in familie nu difera cu nimic de aparitia unui copil! Un caine nu este un moft, ci o responsabilitate imensa pe care va rog sa nu v-o asumati daca nu o puteti duce la capat cu brio.


Pentru toti cei care si-au asumat in mod corect responsabilitatea cresterii unui catel, impreuna cu dobermannii mei, Max si Uzzy, va urez Sarbatori fericite si la multi ani!